Botosani – „Ein feste Burg ist unser Gott” – O cetate puternica este Dumnezeul nostru!

„Ein feste Burg ist unser Gott” – O cetate puternica este Dumnezeul nostru!

In concertul din seara aceasta de la Botosani, sub bagheta Maestrului DORIN FRANDES , vor rasuna doua piese religioase. Aceasta se intampla rar la Botosani, dar intrucat FRATELE DORIN FRANDES este FRATELE nostru, nu ma surprinde repertoriul ales.

Nu ma surprinde faptul ca si Fratele Marius Cruceru ar veni la concert daca ar fi prin zona. Marius, am sa iti pastrez un loc langa mine in sala….!!!! 

Ca o ironie, altii ar face sute de kilometri sa asculte ceva ce rar se intampla. Altii care sunt din Botosani, sunt sigur ca nu vor fi prezenti in sala. Si la Suceava daca ar fi concertul, ar fi la fel! Oare e vreun oras in Romania unde evanghelicii se comporta altfel???

Evanghelicii, cei mai multi, sunt dezinteresati de „muzica adevarata”. De fapt, iti ajung degetele sa ii numeri pe cei ce iubesc astfel de muzica. Asta e!!! TRIST!!!

Prima, o rugaciune

Poemul Preghiera a fost compus în anul 1997. Titlul complet este Preghiera di Gesù. (Rugăciune lui Iisus), iar la începutul ei stă scris ca motto un citat din Cuvântări teologice de Sfântul Grigorie din Nazianz: Dumnezeu S-a făcut om pentru ca omul să se îndumnezeiască. În continuare preiau prezentarea lucrării făcută chiar de autorul ei, Şerban Nichifor: Conceput pentru orchestră de coarde, poemul Preghiera (Rugăciune) este caracterizat prin configuraţia cvasi-vocală a texturii eufonice, sugerând sonorităţile imateriale ale unui cor îndepărtat ce invocă la infinit  ca într-o rugăciune isihastă  numele Mântuitorului: Jesus, Jesus, Jesus… Această imagine a determinat structurarea repetitiv-evolutivă a muzicii şi utilizarea unor timbruri irizate, ilustrând ideea de transfigurare, spiritualizare, înălţare  ce este esenţială în perspectiva moralei creştine. Totodată, printr-o anumită spaţializare a armoniilor, este reliefată şi distanţa tot mai mare dintre Musica Caelestis şi lumea modernă căzută în abisul secularizării… De aceea, doar prin transfigurare (ca înnoire interioară, convertire, îndumnezeire  unio mistica) vom fi capabili să ieşim din timpul profan şi să intrăm în cel sacru, în comuniune (ab alio et in allis) cu Hristos, prin energiile necreate ale Sfântului Duh, ce alcătuiesc ordinea armonică a cosmosului (panharmonios kosmou sintaxis  după Sfântul Atanasie cel Mare).

Poemul Preghiera este dedicat maestrului Dorin Frandeş, ilustru reprezentant al artei interpretative româneşti.

A doua, O SIMFONIE.

FELIX MENDELSSOHN-BARTHOLDY (1809-1847). Simfonia a V-a a fost compusă în anul 1830, la şase ani după compunerea Simfoniei I. Cronologic trebuia să fie a doua simfonie a autorului, însă, după o singură audiţie în anul 1832, lucrarea a fost dată uitării chiar şi de autorul ei care n-a inclus-o între lucrările numerotate de el însuşi. Abia după moartea compozitorului, biografii au inclus-o în lista lucrărilor mendelsssohniene, ca Simfonia a V-a. Lucrarea mai este cunoscută şi sub denumirea de Simfonia Reformei sau Reforma. Fireşte, aici este vorba despre reforma religioasă petrecută în secolul al XVI-lea, în Germania, prin eforturile lui Martin Luther, care a înlocuit textele latine ale slujbei catolice cu texte în limba germană şi cântările polifonice, oficiale, cu cântări mai simple, omofone  aşa numitele coraluri lutherane. În Simfonia a V-a, Mendelssohn-Bartholdy utilizează două astfel de coraluri, unul în prima parte şi altul în final. Coralul din finalul simfoniei a fost o temă muzicală celebră în epocă (a fost supranumit chiar Marsilieza secolului al XVI-lea), compusă pe cuvintele „Ein feste Burg ist unser Gott” – O cetate puternica este Dumnezeul nostru!). Tema coralului este tratată orchestral, creând o atmosferă de jubilaţie, de plenitudine sărbătorească în finalul simfoniei, însă, în mişcările precedente, muzica este mai sobră, interiorizată şi  cu excepţia scherzo-ului  atmosfera este mai degrabă de reculegere, de meditaţie gravă, potrivit sursei care a inspirat-o: cantul religios.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Articole, Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Botosani – „Ein feste Burg ist unser Gott” – O cetate puternica este Dumnezeul nostru!

  1. Pingback: 11 postări în Top 100 WP (03.06.2011) « România Evanghelică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s