Ca sa intelegi CORECT, trebuie sa citesti pana la capat.
Stăteau în mijlocul curţii şi se certau, fără a acorda vreo atenţie vecinilor.
– Va să zică asta e ? Pleacă de-aici, fustangiule.
– Nu-ţi permit să mi te-adresezi în felul acesta. Dacă plec, iau cu mine doar biroul meu.
– Biroul tău ? Mă faci să râd, acesta-i un cadou de la mama mea. Biroul rămâne acolo unde este, clar ?
– Cât de zgârcită eşti …
– Nu primeşti nimic, nici scaun, nici masă, nici cană, nici lingură, nimic.
– Dă-mi voie însă …
– Nu permit nimic, mă voi adresa tribunalului.
– Bine, dacă vei proceda în felul ăsta, să ştii că …
Deodată, o voce feminină se aude de la distanţă :
– George, vino repede sus, e gata masa …
Amândoi se uită în sus. La balconul de la etajul 5 stătea o femeie.
– Te cheamă … – spuse fetita cu care se juca…
– Aşa este, părinţii au venit de la serviciu. Mâine ne jucăm în continuare, da ?
– Sigur, dacă nu mă trimit ai mei la bunica …
………………………………………………..
Acest „dialog” este imaginatia lor de copii? NU CRED! Asta au auzit in casa, la televizor, la vecini, asta „dialogheaza”… iar peste ani sunt „pregatiti”… deja…
Pingback: 14 postări în Top 100 WP (06.07.2011) « România Evanghelică
Pingback: 13 postări în Top 100 WP (6 iulie 2011) « România Evanghelică
Pingback: 10 postări în Top 50 WP (05.07.2011) « România Evanghelică
Pingback: 14 postări în Top 100 WP (05.07.2011) « România Evanghelică
Pingback: 11 postări în Top 100 WP (04.07.2011) « România Evanghelică
Corect! La început am zâmbit, dar când am ajuns la sfârșit deja zâmbetul mi se „ștersese” de pe față…
ApreciazăApreciază