SARBATOARE … IN … CORT…!!!

AZI e Sarbatoare Mare in Israel si … in orice casa de evreu indiferent de tara in care locuieste.

Sarbatoarea trebuie tinuta pentruca … DUMNEZEU a dat porunca sa fie tinuta….!!!

Ce interesant! Sarbatoare a BUCURIEI!

Sa ai casa mare si frumoasa si totusi…, in fiecare an, timp de 8 zile TREBUIE sa locuiesti, sa servesti masa, … in cort!

E sarbatoare sa inviti la tine in cort in fiecare zi un oaspete de seama al evreilor… In prima seara pe…  Avraham! Ce sa pui pe masa in fata unui asa musafir?

Si toate aceste lucruri ca sa nu uiti ca … inaintasii tai au locuit 40 de ani in cort, in pustiu, non-stop si… Dumnezeu a purtat de grija.

SUCOT 5772 – Sarbatoarea Corturilor

Intr-un articol recent am incercat sa va pun in atmosfera si binecuvantarea cortului din pustiu.

Hag ha Sucot – Sarbatoarea Corturilor denumire care apare in Leviticul 23,24, Deuteronomul 31,10 – atesta importanta istorica a sarbatorii legata de peregrinarea evreilor in desert timp de 40 de ani, cand au locuit in corturi. ” sapte zile sa locuiti in corturi; toti cei nascuti in Israel sa locuiasca in corturi, pentru ca generatiile iesite din voi sa stie ca am facut pe fiii lui Israel sa locuiasca in corturi, dupa ce i-am scos din tara Egiptului: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru” (Lev. 23,42-43)

Hag ha-Asif  – Sarbatoarea recoltei : „sa tii sarbatoarea Strangerii roadelor, la sfarsitul anului, cand vei strange de pe camp rodul muncii tale” (Exodul, 23,16) – demonstreaza legatura cu ciclul naturii, cu anul agricol. Sucot apare in acest context sarbatoarea recunostintei fata de natura milostiva, creata si daruita de Dumnezeu omului. ” In ziua intai sa luati fructe din pomii cei frumosi, ramuri de palmieri, ramuri de copaci infrunziti si de salcii de rau, si sa va bucurati inaintea Domnului, Dumnezeului vostru, sapte zile.” (Lev. 23,40).  De aceea Sucot apare si ca sarbatoarea bucuriei, veseliei – Zeman Simhateinu – iar  in cartile cele mai vechi ea figureaza ca singura sarbatoare importanta.

SUCA (coliba, cort) – Celebrarea sarbatorii implica obligatia de locui in suca – constructie provizorie ridicata special in acest scop in curte, pe balcon, terasa, etc.

Conform traditiei, constructia colibei – suca – este bine sa se inceapa imdiat dupa terminarea sarbatorii de Iom Kipur. Peretii ei – obligatoriu in numar de cel putin trei – pot fi din piatra, lemn, panza pe un schelet metalic, sau alt material. Acoperisul in schimb trebuie sa fie subtire, astfel incat sa se poata vedea cerul cu stelele prin el. In acest sens o suca nu este corecta daca este asezata sub un tavan sau alt acoperis. Sucaua este amplasata undeva in aer liber, iar tavanul – shah – se face de obicei din ramuri de copaci, trestie, prajini de bambus. De asemenea el nu trebuie sa se sprijine direct pe sol, de aceea creanga unui copac viu nu poate sluji ca acoperis.

Halaha precizeaza ca suca trebuie sa fie suficient de mare pentru a adaposti „capul si cea mai mare parte a corpului”, precum si o masa pentru alimente. S-a dedus de aici ca suprafata optima este de „sapte palme pe sapte”, fara insa a se indica insa o masura standard.

Obligativitatea de a manca si a dormi in suca revine barbatului, femeia putand sa opteze.

Un element central al sarbatorii il reprezinta cele patru specii de plante –  arbaat ha-minim care sunt agitate in diferitele momente ale liturghiei, conform poruncii biblice de a veseli fata Domnului. Aceste patru plante speciale sunt: palmierul (lulav), fructul de chitra (etrog), salcia (arava) si mirtul (hadas). Manunchiul ritual este alcatuit in mijloc dintr-o frunza inchisa de palmier, doua ramuri de salcie in dreapta si trei ramuri de mirt in stanga palmierului – legate toate laolalta cu fasii de frunza de palmier. Acest manunchi se tine in mana dreapta, iar in mana stanga se tine chitra si se spune o binecuvantare. Dupa rostirea acestei binecuvantari se iau toate patru „minim” si se agita in 6 directii: in fata (est), la dreapta, catre spate, la stanga, in sus si in jos – simbolizand recunoasterea omniprezentei divine in intregul univers.

Initial ceremonia celor patru specii se desfasura la Templu, unde se relua in fiecare din cele 7 zile de Sucot, in timp ce in alte locuri ea avea loc numai in prima zi. La scurta vreme dupa distrugerea Templului, Raban Iochanan ben Zakai a stabilit ca, in amintirea acestuia, manunchiurile sa fie folosite pretutindeni si in toate zilele de Sucot. In Biblie nu exista o explicatie a acestui ritual, dar exista numeroase interpretari in alte surse. Cea mai cunoscuta este cea care sustine ca cele 4 specii reprezinta toate tipurile umane si anume: chitra – fruct care poseda gust si miros – ar simboliza omul perfect, inzestrat si cu fapte bune (mireasma) cat si cu cunoasterea Torei (gustul). Mirtul – inmiresmat dar insipid si palmierul – roditor dar fara mireasma ar simboliza oamenii care exceleaza fie in fapte bune fie in cunoasterea Torei fara a ajunge insa la profunzime si complexitate. Salcia lipsita si de gust si de parfum intregeste tipurile umane simbolizate de aceste specii si impreuna unitatea poporului evreu.

Celebrarea sarbatorii este legata si de un alt obicei – de origina cabalistica, si anume uspizin – care literal tradus inseamna oaspeti. Cuvantul uspizin provine din aramaica si inseamna „oaspeti”. In contextul Sucotului el face trimiterea la cei sapte oaspeti secreti care, potrivit misticii iudaice viziteaza cortul in fiecare seara. Este vorba de Avraham, Ithac, Iaacov, Iosif, Moise, Aaron si David.  Originea acestei credinte se gaseste intr-un verset din Zohar, care afirma: „Atunci cand cineva sta intr-o suca, Avraham si sase drepti vin sa-i tina tovarasie. (Zohar 5,103b)

Conform obiceiului cei sapte oaspeti sunt invitati in suca, prezentandu-li-se in fiecare seara o cerere diferita  intregita de rugaciunea „Faca-se voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru si Dumnezeul parintilor nostri, fie ca prezenta Divina sa stea prezenta printre noi …. Eu invit la masa pe acesti oaspeti scumpi, Avraham…”

Acest obicei, practicat initial de cabalisti, apoi de hasidimi, a fost adaptat de multi evrei ortodocsi. Inteleptii spuneau ca pentru a merita vizita acestor sapte oaspeti de seama, trebuie invitati si oaspeti saraci si nevoiasi, incusiv un invatacel lipsit de mijloace (bahur iesiva). Potrivit Cabalei, fiecare dintre „oaspeti” corespunde uneia dintre sefirot (emanatii divine). Se spune ca in fiecare zi, una din aceste emanatii domneste in atmosfera din suca.

Din punct de vedere al ritualului liturgic,  primele sapte zile ale sarbatorii amintesc de ceremoniile din jurul altarului din Templu: in fiecare zi are loc o procesiune in jurul sinagogii, insitita de recitarea imnurilor si rugaciunilor de hosanot . Refrenul acestor rugaciuni este hosana , ceea ce insemana „mantuieste-ne te rugam„. De sabat, se spun rugaciunile, dar nu se face nici o procesiune.

A saptea zi de Sucot, numita Hosana Raba (Marea Hosana) marcheaza incheierea sarbatorii de toamna, ceea ce se reflecta  in anumite obiceiuri care vin sa sublinieze aspectul al acestei zi. Evreii askenazi de exemplu, poarta kitel (vesmant alb de sarbatoare) si canta melodii specifice marilor sarbatori, Ros Hasana si Iom Kipur. Sefarzii suna din sofar in timpul procesiunilor. La sfarsit cele patru specii de plante sunt inlocuite cu un buchet de ramuri de salcie (hosanaot) cu care se izbeste solul, pana cad frunzele. Sant cateva interpretari ale acestui obicei, legate de specificul ramurilor de salcie.

A opta zi Sminei Ateret este zi de sarbatoare separata in Diaspora, si sarabatorita impreuna cu Simhat Torah in Israel.  Ea este caracterizata prin recitarea de rugaciuni pentru ploaie. Este pentru prima oara in an cand se introduce aceasta rugaciune si este citita zilnic pe toata perioada de iarna pana in prima zi de Pesah.

 

Acest articol a fost publicat în Articole, Israel. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la SARBATOARE … IN … CORT…!!!

  1. diana r zice:

    Dumnezeu sa ne binecuvinteze si sa ne ajute sa tinem Sarbatoarea Corturilor IN CINSTEA LUI!!!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s