BOTOSANI – Concert Simfonic – 9 decembrie 2011

FILARMONICA BOTOSANI
Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211

Vineri, 9 decembrie 2011, ora 18,30

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: LIVIU BUIUC
Solistă: ALEXANDRA PALADI, vioară

În program:

Alfred Alessandrescu: Amurg de toamnă
Andante cantabile

Serghei Prokofiev: Concertul pentru vioară şi orchestră nr. 2, în sol minor, op. 63
Allegro moderato
Andante assai; Allegretto; Tempo primo
Allegro ben marcato

P a u z ă

Antonín Dvorák: Simfonia a VIII-a, în sol major, op. 88
Allegro con brio
Adagio
Allegretto grazioso
Allegro ma non troppo

LIVIU BUIUC – dirijor
S-a născut în Botoşani la data de 28 mai 1948. A absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. A studiat dirijatul cu Mircea Cristiescu profesor de dirijat al bursierilor Fullbright şi a asistat la cursurile dirijorului Franco Ferara, la Lanciano (Italia). Până în anul 1990 a fost violonist în orchestra Filarmonicii Botoşani; între anii 1990-1997 a fost director şi dirijor al aceleiaşi instituţii. A mai ocupat funcţiile de dirijor şi director artistic al Orchestrei Naţionale de Cameră din Chişinău, Republica Moldova (1990-1994); dirijor al Teatrului de Operă şi Balet Constanţa (1997-2004); conferenţiar la Universitatea Ovidiu din Constanţa (2002-2004); dirijor şi director al Filarmonicii din Sibiu (2000-2002); dirijor al Filarmonicii Moldova din Iaşi (2004-2009); dirijor al Teatrului Liric Nae Leonard din Galaţi (2009-2011).
A dirijat majoritatea filarmonicilor şi teatrelor de operă din România şi are o activitate susţinută în ţară şi străinătate având prezenţe artistice în: Italia, Franţa, Spania, Belgia, Olanda, Elveţia, Grecia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Ţările Baltice, Moldova şi altele dirijând orchestrele filarmonicii din Minsk, Orchestra Simfonică Franz Liszt din Budapesta, Opera din Doneţk, Complesso Musicale Tarantino, Orchestra dArchi di Salerno, Orchestra Radio Chişinău, Filarmonica Chişinău etc. Înregistrări audio-video realizate de Raitre, Telespazio, Kelidon, Sipario, Bongiovani, Musikseminar , Teleradio Moldova, Electrecord.
Evenimente artistice deosebite:
1997 – turneu de 45 de concerte în Galicia, Asturia şi Ţara Bascilor organizat de Romaria Intenational;
1998 – membru la prima ediie a concursului Enrico Caruso Pignataro Maggiore;
2001 – Centenarul Verdi turneu în Spania cu Opera din Constanţa Teatro Monumental di Madrid;
2004 – microstagiune de operă la Teatrul Verdi din Florenţa cu colectivul Operei de Stat din Cluj;
2005 – concert simfonic la Colegiul American din Atena;
2006 – concert coral simfonic Toledo Teatro de la Rojas, Salamanca, Valencia etc;
2010 – turneu de concerte în România cu Filarmonica Academică din Cernăuţi.

ALEXANDRA PALADI – vioară
S-a născut în Bucureşti, la data de 10 aprilie 1990, într-o familie de muzicieni (este nepoata compozitorului Radu Paladi, fost dirijor şi director al filarmonicii botoşănene). Începe studiul viorii la vârsta de 4 ani sub îndrumarea profesoarei Carmen Runceanu şi a profesorului Marius Lăcraru. A studiat şi sub îndrumarea maestrului Ştefan Gheorghiu. În anul 2006 este admisă ca jungstudentin la Richard Strauss Konservatorium din München unde studiază cu prof. Jakob Gilman.
Absolvă Liceul de Muzică George Enescu din Bucureşti în iunie 2008 cu rezultate deosebite; din octombrie 2008 este studentă la Hochschule für Musik und Theater din München, la clasa profesorului Jakob Gilman iar din aprilie 2011 este admisă la Universität der Künste din Berlin, la clasa prestigioasei violoniste Viviane Hagner.
Este laureată a mai multor concursuri naţionale şi internaţionale precum: Remember Enescu, Jeunesses Musicales, Garabet Avachian, Andreea Postacchini şi a olimpiadelor naţionale de muzică în toţi anii de studiu. Urmează cursuri de măiestrie cu Semion Yaroshevich, Vartan Manoogian, Mariana Sârbu, Zakhar Bron, Aaron Rosand, Ingolf Turban, Nora Chastain şi Ana Chumachenko. Participă la festivaluri internaţionale de vioară în Elveţia, Italia, Germania, S.U.A.
Susţine o bogată activitate artistică, concertând ca solistă la Muzeul Naţional George Enescu, Sala Mare şi Sala Mică a Ateneului Român, Sala Dalles, Palatul Suţu, Parlamentul României, Filarmonica Botoşani, Kleinerkonzertsaal Gasteig şi Künstlerhaus din München şi în cadrul Festivalului International de la Oettingen, Germania, a Festivalului International Academy of Music în Toscana, Italia şi a Festivalului Summit Music Festival în New York, S.U.A. De asemenea, întreprinde turnee în Europa, ca membră în ansambluri camerale şi în orchestra de tineret CEI Youth Orchestra. A concertat în cadrul emisiunii de radio Muzicieni de azi, muzicieni de maine la Radio Romania Cultural şi Muzical, la TVR Cultural, TVRM, TVR International şi Bayerischer Rundfunk..
Începând cu noiembrie 2008 susţine frecvent recitaluri în Bucureşti, Roma, München şi Berlin în compania a renumiţi pianişti precum Viniciu Moroianu, Elena Matteucci şi Nikolaus Resa.
Din decembrie 2010 este invitată regulat ca membră în orchestre precum Orchestra Radio din München şi Konzerthausorchester din Berlin.
În prezent este studentă în anul patru la Universität der Künste Berlin.
ALFRED ALESSANDRESCU (1893-1959). A fost unul dintre muzicienii români de seamă din prima jumătate a veacului al XX-lea, activând pe multiple planuri: pianist dirijor şi compozitor. Calităţile sale muzicale s-au manifestat de timpuriu; astfel, în anul 1910, la vârsta de 17 ani, compune ca lucrare de şcoală, miniatura intitulată Amurg de toamnă. Dincolo de influenţele stilistice de natură impresionistă uşor de remarcat şi fireşti la acea vârstă, muzica acestei miniaturi dedicate orchestrei de coarde depăşeşte caracterul didactic, dovedind certe atribute artistice. Cu o maximă economie de mijloace autorul reuşeşte să redea atmosfera liniştită dar încărcată de mister a unui amurg de toamnă în care ultimele raze ale soarelui împrăştie sclipiri policrome peste un peisaj natural la fel de generos din punct de vedere al paletei coloristice.

SERGHEI PROKOFIEV (1891-1953). Este un compozitor rus considerat un clasic al secolului al XX-lea un clasic în sensul de reper, de model al conciziunii şi eficienţei în utilizarea mijloacelor de exprimare, mijloace în care elementele de înnoire sunt mai mult decât evidente, însă fără revocarea totală a fundamentelor tradiţionale ale muzicii, fapt care îi şi asigură expresivitatea vie şi aderenţa la sensibilitatea şi spiritualitatea auditoriului. Fireşte, paleta expresivă a lui Prokofiev este mult lărgită în raport cu tradiţia clasico-romantică; în creaţiile sale întâlnim cu precădere momente ce afirmă forţe vitale debordante, incisivitate expresivă şi o predilecţie spre umor ce evoluează adesea spre burlesc şi sarcastic, fireşte, fără a ocoli şi momentele lirice sau alte zone ale paletei expresive tradiţionale.
Concertul pentru vioară în sol minor a fost compus în anul 1935, după mai bine de un deceniu de la compunerea primului concert pentru vioară, dorindu-se a fi o muzică complet diferită de a aceluia. Aerul de familie se face însă simţit prin melodica plină de fantezie, prin ritmica incitantă, prin combinaţiile armonice şi timbrale rafinate, ingenioase şi mereu surprinzătoare, chiar dacă stilul autorului a evoluat spre o mai mare esenţializare, spre exploatarea unui filon liric mai bogat (ce avea să culmineze în muzica baletului Romeo şi Julieta). Concertul pentru vioară în sol minor aduce mai degrabă o atmosferă camerală, o muzică de remarcabilă transparenţă sonoră ce impresionează prin rezonanţa rusească, nostalgia, sensibilitatea, dar şi umorul fin al primei părţi, prin eleganţa şi gingăşia suavă a părţii mediene scrisă în spiritul unei serenade ori prin strălucirea şi impetuozitatea rondoului final.

ANTONIN DVORÁK (1841-1904). S-a născut la data de 8 septembrie 1841, în orăşelul Nelahozeves, nu departe de Praga. Deşi familia sa iubea muzica, cultivând-o chiar, la nivel de amatori, copilului Antonin i se hărăzise la început cariera de… măcelar. Urmând, însă, chemarea artei, acesta va înfrunta toate adversităţile, deschizându-şi singur drum aspiraţiilor şi creaţiei sale, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi reprezentanţi ai Şcolii naţionale cehe afirmată pe fondul generos al romantismului din cea de a doua jumătate a veacului al XIX-lea. Formele şi speciile muzicale consacrate de clasici şi readaptate de către romantici simfonia, suita, uvertura, concertul instrumental, cvartetul de coarde, miniatura instrumentală etc. capătă sub pana lui Antonin Dvorák, coloritul melodico-armonic şi articulaţiile ritmice specifice folclorului ceh sau chiar al familiei popoarelor slave după melodiile populare din care se inspiră. Această amprentă naţională, precum şi expresivitatea caldă, de esenţă romantică, i-au asigurat un loc distinct, inconfundabil, muzicii lui Dvorák şi, în acelaşi timp, o largă popularitate unor lucrări precum Simfonia a IX-a, Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră, Dansurile slave etc.
Simfonia a VIII-a a fost compusă în anul 1889. Muzica ei nu are un conţinut programatic declarat; în jurul ei nu s-au ţesut legende (precum în jurul Simfoniei a IX-a); dar muzica sa este fără putinţă de tăgadă de o mare plasticitate expresivă, asemeni celei dintr-un poem simfonic. Ca orice alt romantic al secolului al XIX-lea, Dvorák era fascinat de istorisirile legate de vechile cetăţi, de luptele cavalereşti, de serenadele închinate tinerelor castelane, de dansurile elegante ale saloanelor, ca şi de frumuseţea frustă, plină de viaţă a dansurilor populare, a scenelor cu oameni simpli. Iată un şir de imagini, posibil de asociat cu muzica Simfoniei a VIII-a. Dar dincolo de aceste imagini sau chiar independent de ele, auzul şi sufletul ascultătorului pot fi cucerite de vibrantele efluvii melodice, de atmosfera somptuoasă şi solemnă, patetică sau delicată, de finalitatea luminoasă şi sărbătorească pe care le transmite muzica acestei simfonii.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s