Botosani – Concert Simfonic – vineri 17 februarie 2012

FILARMONICA BOTOSANI
Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211

Vineri, 17 februarie 2012, ora 18,30
Sala Casei de Cultură a Sindicatelor din Botosani

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: MIHAIL SECIKIN
Solişti:
MIRCEA OLARU, oboi 
GHEORGHE ORZAN, clarinet 
PETREA GÎSCĂ, corn 
IOAN MUTIHAC, fagot

Precizare: pentru concertul de la Botoşani (vineri, 17 februarie) era invitat pianistul HORIA MIHAIL; o afecţiune la mâna dreaptă îl împiedice sa cânte, iar actulalele condiţii meteo şi timpul foarte scurt de la primirea informaţiei ne-au condus la concluzia că soluţia raţională este prezentarea şi la Botoşani a “formulei” de concert de la Suceava, cu colegii noştri solişti (alături de claboratorul nostru permanent, Petrea Gîscă).

În program:

W. A. Mozart: Simfonia concertnată pentru oboi, clarinet, corn fagot şi orchestră
Allegro
Adagio
Andantino con Variazioni

– P a u z ă –

P. I. Ceaikovski: Simfonia nr. 1, în sol minor, op. 13 – “Reverii de iarnă”
Reverii la un drum de iarnă: Allegro tranquillo
Tărâm posomorât, tărâm de neguri: Adagio cantabile ma non tanto
Scherzo: Allegro scherzando giocoso
Finale: Andante lugubre; Allegro moderato; Allegro maestoso

MIRCEA OLARU – oboi –
S-a născut la data de 17 august 1961, în localitatea Liteni, judeţul Suceava. A început studiul oboiului la şcoala de muzică din Suceava, cu profesorul Ion Badea, continuând la Botoşani, cu Alexandru Panainte şi la Iaşi, cu Vasile Mihăiţă (la liceu) şi Costache Creangă (la conservator). A fost distins cu mai multe premii de interpretare ca membru al Cvartetului Solaris din Iaşi şi al Trioului Brevis din Botoşani. A concertat cu orchestra Conservatorului din Iaşi şi a susţinut mai multe recitaluri camerale, îndeosebi cu Trioul Brevis, întemeiat alături de alţi colegi din Filarmonica botoşăneană, formaţie care a efectuat un turneu în Italia şi care are ca proiect de viitor editarea unui CD cu principalele lucrări din repertoriul său. Mircea Olaru este oboist actualmente şef partidă al orchestrei noastre din anul 1988.

GHEORGHE ORZAN-DRAGOŞ – clarinet –
S-a născut la data de 27 iulie 1958, în localitatea Huşi din judeţul Vaslui. Între anii 1973-1977 a urmat cursurile Liceului de Artă Octav Băncilă din Iaşi, iar în următorii patru ani a studiat clarinetul la Conservatorul de Muzică George Enescu din acelaşi oraş, cu profesorii Vasile Dumitriu şi Ioan Mica. Din anul 1981 şi în prezent este instrumentist (şef partidă) la partida de clarinet. Activitatea sa in orchestra botoşăneană a fost întreruptă în anumite perioade, pentru a se dedica altor activităţi muzicale, cum ar fi cea de instrumentist clarinet şi saxofon, dar şi de realizator al ilustraţiei muzicale pentru Centrul cultural Shin-puh-kan din Kyoto (Japonia), între anii 2004-2006, perioadă în care a susţinut concerte şi în alte oraşe japoneze: Osaka, Tokyo, Kobe, Hiroshima şi altele.

PETREA GÎSCĂ – corn –
S-a născut în anul 1962, în comuna Horodniceni, judeţul Suceava. A absolvit clasa de corn a Conservatorului de Muzică George Enescu din Iaşi, în anul 1985. Cu un an înainte a beneficiat şi de o bursă de studii, la Lanciano (Italia), unde a urmat cursurile de măiestrie ţinute de cornistul Sigilfrido Covizzi.
În anul 1990 a participat la cursurile de vară organizate la Bayreuth (Germania). În anul 1985 îşi începe activitatea de cornist în orchestra Filarmonicii Moldova din Iaşi.
Activitatea sa solistică cuprinde concerte susţinute cu filarmonicile din Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Botoşani, Constanţa, Arad, Târgu-Mureş, Satu Mare, Bacău. Concomitent susţine şi o activitate semnificativă în domeniul muzicii de cameră Petrea Gîscă a fondat în anul 1987 Cvartetul de corni Concertino.
În anul 1990 îşi începe activitatea didactică, ca profesor de corn şi de muzică de cameră la Universitatea de Arte George Enescu din Iaşi. În ianuarie 2009 a obţinut summa cum laude titlul de doctor în muzică prin susţinerea tezei Cornul în creaţia lui Franz Strauss şi Richard Strauss. Contribuţia lor la emanciparea tehnicii şi expresivităţii instrumentului.
A publicat două lucrări: Cornul, tradiţie si mister şi Cornul în creaţiile muzicale ale compozitorilor Franz Strauss si Richard Strauss, cea de-a doua a obţinut Diploma şi Medalia de argint la Salonul Cărţii Româneşti, Iaşi 2009.
De la 1 octombrie 2010 este conferenţiar universitar doctor, titular al catedrei de corn şi muzică de cameră din Universitatea de Arte George Enescu Iaşi.

IOAN MUTIHAC – fagot –
S-a născut la data de 22 iulie 1959, în localitatea Voroveşti, judeţul Iaşi. În anul 1982 a absolvit cursurile Conservatorului de Muzică George Enescu din Iaşi, unde i-a avut ca profesori de specialitate pe Valentin Petrescu şi Dumitru Iosub. În anul 1979 a participat la cursurile de vară de muzică de cameră de la Bayreuth (Germania). A fost distins cu mai multe premii la concursurile naţionale de interpretare, atât ca solist individual cât şi în formaţii camerale (trio). Din anul 1982, este prim-fagotist al Filarmonicii de Stat Botoşani. Pe lângă activitatea de baza, a susţinut si o activitate semnificativă în domeniul muzicii de cameră, ca membru al Trioului de suflători Brevis, constituit împreună cu alţi doi instrumentişti ai Filarmonicii botoşănene, sau ca membru în formaţii de fagotişti, împreună cu colegi din ţara dar şi de peste hotare.

WOLFGANG AMADEUS MOZART (1756-1791). În anul 1778, marele clasic vienez efectua o nouă călătorie la Paris, iar în popasul făcut la Mannheim a avut posibilitatea să cunoască o orchestră celebră în epocă, în care activau instrumentişti valoroşi, îndeosebi la instrumentele de suflat. Pentru aceştia, Mozart a compus aproape toate lucrările sale concertante cu instrumente de suflat soliste. Între ele se află şi această neobişnuită simfonie concertantă care reuneşte nu mai puţin de patru instrumente de suflat soliste: oboi, clarinet, corn şi fagot. Dificultatea unui astfel de demers componistic consta în găsirea celor mai potrivite modalităţi de punere în valoare individuală a fiecărui instrument solo, precum şi crearea acelor ansambluri diversificate timbral, prin combinaţiile instrumentelor soliste şi ale acestora cu ansamblul. Dacă geniul mozartian a izbutit sau nu, este dovedit prin farmecul plin de eleganţă şi nobleţe al unui parcurs muzical perfect viabil şi atractiv după mai bine de două secole de la crearea sa.

PIOTR ILICI CEAIKOVSKI (1840-1893). Simfonia I, în sol minor a fost scrisă în anii 1866-1867. Din dorinţa de a-şi face mai clar percepute intenţiile expresive, tânărul (la vremea respectivă) compozitor a asociat imaginilor muzicale care îşi au şi frumuseţea lor intrinsecă sugestii literar poetice; era aceasta o tendinţă specifică romantismului, concretizată în lucrări de H. Berlioz, Fr. Liszt şi alţii. Prin titlul dat simfoniei, Reverii de iarnă (în ruseşte: Zimnâie griozî), şi titlurile primelor două părţi, imaginile muzicale ne invită în universul specific iernii ruseşti, ale cărei întinderi nesfârşite de zăpadă au fost cântate şi de poetul rus A. S. Puşkin: Luna se strecoară-alene/ Printre ceţi, cernând scântei,/ Şi pe tristele poiene/ Varsă trist lumina ei.// Pe întinsul drum iernatic,/ Troica lunecă în zbor,/ Clopoţelul singuratic/ Clinchetă chinuitor.// Surugiul pune-n cântec/ Ceva scump, natal şi sfânt/ Când al dorului descântec,/ Când al inimii avânt. Nu sunt date care să certifice că aceste versuri ar fi stat la baza compunerii simfoniei, dar este evident că imaginile poetice sunt suprapozabile imaginilor muzicale. Alte imagini, fugitive, alternând fantasme ale zăpezii cu gândul spre un cămin în care pâlpâie focul, se succed şi pe parcursul scherzo-ului, deşi acestei părţi nu i se mai atribuie un titlu. Finalul simfoniei este construit pe baza cântecului popular rusesc: De-oi semăna, draga mea. Din negurile iernii se înfiripă imaginea primăverii. Se reia ciclul regenerator al naturii. Negurile mai revin, dar forţele vitale erup în cele din urmă cu o energie de nestăvilit.

Sursa

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s