Botosani – Concert Simfonic – 26 octombrie 2012

FILARMONICA BOTOSANI
Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211

Vineri, 26 octombrie 2012, ora 18,30
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: LIVIU BUIUC
Solist: LAURA MAGDALENA SCRIPCARU,
mezzo-soprană

În program:

C. M. von Weber: Uvertura operei Euryanthe
C. Saint-Saëns: Opera Samson şi Dalila, aria Dalilei (Mon coeur souvre a ta voix)
R. Leoncavallo: Intermezzo din opera Paiaţe
G. Verdi: Opera Trubadurul, aria Azucenei (Stride la vampa)
G. Bizet: Opera Carmen: Preludiul la actul I şi Aragoneza
G. Bizet: Opera Carmen, ariile lui Carmen: Seguidilla şi Habanera
– P a u z ă –

G. Bizet: Simfonia în do major
Allegro vivo
Adagio
Allegro vivace (Scherzo)
Allegro vivace (Finale)
LIVIU BUIUC
– dirijor –

S-a născut în Botoşani la data de 28 mai 1948. A absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. A studiat dirijatul cu Mircea Cristiescu profesor de dirijat al bursierilor Fullbright şi a asistat la cursurile dirijorului Franco Ferara, la Lanciano (Italia). Până în anul 1990 a fost violonist în orchestra Filarmonicii Botoşani; între anii 1990-1997 a fost director şi dirijor al aceleiaşi instituţii. A mai ocupat funcţiile de dirijor şi director artistic al Orchestrei Naţionale de Cameră din Chişinău, Republica Moldova (1990-1994); dirijor al Teatrului de Operă şi Balet Constanţa (1997-2004); conferenţiar la Universitatea Ovidiu din Constanţa (2002-2004); dirijor şi director al Filarmonicii din Sibiu (2000-2002); dirijor al Filarmonicii Moldova din Iaşi (2004-2009); dirijor al Teatrului Liric Nae Leonard din Galaţi (2009-2011).
A dirijat majoritatea filarmonicilor şi teatrelor de operă din România şi are o activitate susţinută în ţară şi străinătate având prezenţe artistice în: Italia, Franţa, Spania, Belgia, Olanda, Elveţia, Grecia, Ungaria, Rusia, Ucraina, Bielorusia, Ţările Baltice, Moldova şi altele dirijând orchestrele filarmonicii din Minsk, Orchestra Simfonică Franz Liszt din Budapesta, Opera din Doneţk, Complesso Musicale Tarantino, Orchestra dArchi di Salerno, Orchestra Radio Chişinău, Filarmonica Chişinău etc. Înregistrări audio-video realizate de Raitre, Telespazio, Kelidon, Sipario, Bongiovani, Musikseminar , Teleradio Moldova, Electrecord.
Evenimente artistice deosebite:
1997 – turneu de 45 de concerte în Galicia, Asturia şi Ţara Bascilor organizat de Romaria Intenational;
1998 – membru la prima ediie a concursului Enrico Caruso Pignataro Maggiore;
2001 – Centenarul Verdi turneu în Spania cu Opera din Constanţa Teatro Monumental di Madrid;
2004 – microstagiune de operă la Teatrul Verdi din Florenţa cu colectivul Operei de Stat din Cluj;
2005 – concert simfonic la Colegiul American din Atena;
2006 – concert coral simfonic Toledo Teatro de la Rojas, Salamanca, Valencia etc;
2010 – turneu de concerte în România cu Filarmonica Academică din Cernăuţi.
LAURA MAGDALENA SCRIPCARU
– mezzo-soprană –

A absolvit cursurile Academiei de Arte George Enescu din Iaşi, secţia canto, clasa prof. univ. dr. Mariana Jana Stoia. A studiat şi cu Bernardeta Simon şi cu Evredica Filipovici. A participat la cursuri de master susţinute de prof. univ. dr. George Solovăstru şi Viorica Cortez.
Repertoriu de operă:
Wolfgang Amadeus Mozart: Le Nozze di Figaro (Marcellina);
Giuseppe Verdi: Il Trovatore (Azucena), Aida (Amneris), La Traviata (Flora), Bal Mascat (Ulrica);
Jules Massenet: Werther (Charlotte);
Gioachino Rossini: Il Barbiere di Siviglia (Berta);
Pietro Mascagni: Cavalleria rusticana (Lola, Mamma Lucia);
Georges Bizet: Carmen;
Giacomo Puccini: Gianni Schicchi

Repertoriu vocal-simfonic:
Felix Mendelssohn Bartholdy: Palus;
Wolfgang Amadeus Mozart: Missa Încoronării;
Antonio Vivaldi: Gloria;
Georg Friedrich Händel: Messias;
Giovanni Battista Pergolesi: Stabat Mater;
Gioachino Rossini: Missa Solennelle, Stabat Mater;
Giuseppe Verdi: Requiem;
Johann Sebastian Bach: Missa în si minor;
Ludwig van Beethoven: Simfonia a IX-a;
Antonín Dvoák: Stabat Mater;
Paul Constantinescu: Oratoriu Bizantin de Crăciun;
Domenico Scarlatti: Salve Regina;

Arii în concert:
Georges Bizet: Carmen Habanera/Sèguidille et duo/Chanson boheme
Giuseppe Verdi: Il Trovatore Stride la vampa
Camille Saint-Saëns: Samson et Dalila Amour, vient aider ma faiblesse/Mon coeur souvre à ta voix
Wolfgang Amadeus Mozart: Le Nozze di Figaro Voi lo sapete/Non so piu cosa son, La Clemenza di Tito Deh, per questo/Parto, parto/Arie Vitelia
Jules Massenet: Werther Les lettres/Aria lacrimilor
Gaetano Donizetti: La Favorita Arie Leonora
Piotr Ilici Ceaikovski: Orleanskaia Dava Arie Ioana dArc
Franz Lehár: Die lustige witwe Vilja lied, Lippen schweigen

Recitaluri:
A susţinut recitaluri cu lucrari ale compozitorilor Franz Schubert, Robert Schumann, Piotr Ilici Ceaikovski, Modest Petrovici Musorgski, Johannes Brahms, Hugo Wolf, Charles Gounod, Gabriel Fauré, Claude Debussy, Tiberiu Brediceanu, Dumitru Georgescu-Kiriac, Sabin Drăgoi, George Enescu, Mihail Jora, Gheorghe Dima, Paul Constantinescu, Felicia Donceanu, Nicolae Coman, Pascal Bentoiu, Gheorghe Firca

Premii:
2009: Marele Premiu la Concursul Internaţional Festival Beethoven, Baden, Austria;
1996: Premiul al II-lea la Concursul Naţional George Enescu, Iaşi;

Înregistrări:
CD Stabat Mater (Giovanni Battista Pergolesi) cu Orchestra Metropolitan Viena (2009)
A inregistrat un CD cu lied-uri ale compozitorului Gheorghe Dima
CD la TVR Iaşi 5 lieduri în primă audiţie de Roman Vlad

Colaborări: Filarmonica Moldova Iaşi, Orchestra Naţională Radio Bucureşti, Filarmonica din Râmnicu-Vâlcea, Filarmonica Oltenia din Craiova, Filarmonica din Târgu Mureş, Orchestra Metropolitan Viena
A colaborat cu dirijori ca: Mark Mast (Germania), Michele Santorsola (Italia), F. Schöller (Germania), Milen Machev (USA), G. Costin (Filarmonica din Timisoara), M. Roşca (Opera Nationala Timisoara), Alexandru Lascae (Olanda), Cristian Orăşanu, Ladislau Horvat (Italia); Corneliu Calistru, Leonard Dumitriu, Cristian Sandu (Cluj), Adrian Morar (Cluj), Tiberiu Soare (Bucureşti), Robert Fontane (Viena).
Invitată în Serbia Belgrad la împlinirea a 150 de ani de la inaugurarea sălii Kolarac recital extraordinar.
Concert extraordinar cu violoniştii de la Filarmonica din Viena Erich Schagerl, Schelzen Doli.
Concert extraordinar Metropolitan Kammerorchester Wien, dirijor Noharles Brinces; Soliştii: Arcadij Winokurow vioară, Boris Kuschinir vioară, Laura Magdalena Scripcaru Mezzosoprană.
Invitată la Ambasada Română din Viena Concert pentru Japonia.

Festivaluri: Festivalul Festum Musicae Festival (Timişoara), Sacred Music Festival (Polonia), Festival des Cathédrales de Picardie (Franţa), Festivalul Sergiu Celibidache, Festivalul Joseph Haydn, Festivalul Felix Mendelssohn Bartholdy.
CARL MARIA VON WEBER (1786-1826). S-a născut într-o familie de muzicieni, moştenind calităţile necesare precum şi preocupările pentru muzică. S-a afirmat pe multiple planuri pianist virtuoz, dirijor, compozitor, critic muzical , având o puternică înclinaţie şi către artele plastic precum şi o anumită vocaţie de scriitor. A fost contemporan cu ultimul corifeu al clasicismului muzical, L. Van Beethoven (1770-1827), dar s-a manifestat ca un adevărat spirit romantic, deschizând căi pe care avea să evolueze acest mod de simţire şi exprimare muzicală până în etapele sale culminante. Domeniul în care s-au concretizat cele mai importante contribuţii ale sale a fost cel al operei, Weber fiind considerat creatorul operei naţionale germane prin cele trei remarcabile creaţii: Freischütz, Euryanthe şi Oberon. Opera Euryanthe a fost compusă în anul 1823, pe un libret inspirat din viaţa şi isprăvile cavalerilor medievali; personajul titular, Euryanthe, este o tânără nobilă ce întruchipează idealul de frumuseţe si gingăşie feminina al epocii respective. Uvertura cu acelaşi nume redă în sinteză conţinutul expresiv predominant eroic al operei, constituindu-se într-o strălucitoare pagina orchestrala cântată mai des pe scena de concert decât în fosa de operă.
CAMILLE SAINT-SAËNS (1835-1921). Opera Samson şi Dalila, a fost compusă în anul 1877 pe un libret inspirat de povestea biblică binecunoscută; aria Dalilei din actul al doilea este momentul în care, făcând uz de toate farmecele personale, voluptoasa fiică a filistenilor, Dalila, află secretul puterii extraordinare a lui Samson (erou al evreilor), după care îi taie părul, filistenii îl pun în lanţuri ş. a. m. d.
RUGGIERO LEONCAVALLO (1857-1919). Opera Paiaţe (1892) a fost compusă pe un libret inspirat din lumea comedianţilor, a celor care au ca meserie să distreze lumea. Canio joacă pe scenă rolul Paiaţei, iar Nedda, soţia sa, rolul Colombinei. Ros de gelozie, Canio îşi ucide soţia şi pe tânărul ei admirator, chiar pe scena de pe care trebuia să facă publicul să se amuze. Intermezzo-ul de la începutul actului 2, bazat pe tema ariei lui Canio, prefigurează finalul neaşteptat, real şi tragic, al spectacolului adus de căruţa cu paiaţe.
GIUSEPPE VERDI (1813-1901). Opera Trubadurul a fost compusă în anul 1853, pe un libret ce are la bază tragedia cu acelaşi nume de Antonio Garcia Gutiérrez, o poveste romantică cu răpiri şi substituiri de copii, cu arderi pe rug şi răzbunări implacabile. Stride la vampa este aria în care Azucena, privind la flăcările focului îşi aminteşte de arderea pe rug a mamei sale şi de strigătul ei disperat: Răzbună-mă!
GEORGES BIZET (1838-1875). Este un compozitor francez cunoscut în primul rând ca autor al celebrei opere Carmen dar şi al sensibilelor imagini din muzica de scenă la piesa de teatru Arleziana de A. Daudet. Opera Carmen a fost compusă pe un libret de Henri Meilhac şi Ludovic Halévy, după nuvela omonimă a lui Prosper Mérimée. Creată pe tiparul operei comice (cu recitative vorbite), muzica acestei opere a cucerit publicul prin pitorescul, nonconformismul şi vitalitatea debordantă ale personajului titular, dar şi prin veridicitatea cu care sunt exprimate trăirile sale şi ale celorlalte personaje. Carmen trăieşte şi se exprimă cântând şi dansând: Habanera este momentul în care îl provoacă pe Don Jose (De nu-ţi sunt dragă, tu mi-eşti drag, iar de-mi eşti drag să te fereşti!), iar Seguidilla este dansul prin care reuşeşte să scape din închisoare, fermecându-l pe tânărul soldat căruia îi promite să se întâlnească la petrecerea de la hanul lui Lilas Pastia.

Momentele orchestrale sunt două numere din Suita Carmen redactată de Fritz Hoffmann, respectiv Preludiul la actul I şi Preludiul la actul IV, acesta din urmă compus tot pe ritmurile unui dans: Aragoneza.
Simfonia în do major a fost compusă în anul 1855 (Bizet avea doar 17 ani). Deşi în muzica simfoniei îşi fac simţite prezenţa influenţe ale unor compozitori pe care tânărul creator îi admira (Mozart, Beethoven, Mendelssohn-Bartholdy, chiar şi stilul operei buffe italiene, consacrat de Rossini), în ansamblu, Simfonia în do major vădeşte un autentic talent muzical, capabil de sinteze originale, stăpânind şi mânuind cu dezinvoltură, şi chiar cu virtuozitate, mijloacele de exprimare muzicală. Rămasă printre manuscrisele autorului, Simfonia în do major a fost descoperită mulţi ani mai târziu şi interpretată în primă audiţie abia în anul 1935 (sub bagheta lui Felix Weingartner), dar de atunci muzica sa s-a înscris în repertoriul curent, cucerind interpreţii (în pofida unor pasaje solicitante) şi publicul prin elanul ei debordant dar şi prin delicateţea liniilor melodice, prin simplitatea modului de exprimare muzicală, dublat însă de o expresivitate directă, tinerească, luminoasă şi chiar profundă.

Sursa: Ioan Turcanu

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s