DORIN FRANDEȘ – Concert Simfonic Botoșani – 31 mai 2013

Dorin FrandesFILARMONICA BOTOSANI
Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211

Vineri, 31 mai 2013, ora 18,30

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: DORIN FRANDEŞ
Solist: OCTAVIAN ALIN LUP, violoncel

În program:

Samuel Barber: Adagio pentru orchestră de coarde, op. 11
Molto adagio

Liana Alexandra: Simfonia a IX-a – „Ierusalim”
Interpretarea Simfoniei Ierusalim este inclusă în programul SIMN – Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi –
proiect coordonat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România

P a u z ă

Antonín Dvorák: Concertul pentru violoncel şi orchestră în si minor
Allegro
Adagio non troppo
Allegro moderato

 

DORIN FRANDEŞ  – dirijor –

S-a născut la data de 9 mai 1949, în Cluj-Napoca. În anul 1971 a absolvit cursurile Conservatorului de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. A mai studiat dirijatul cu Arvid Jansons (1969, curs de vară) şi Marin Constantin (1979, stagiu de perfecţionare). În anul 2002 a obţinut titlul de doctor în muzică magna cum laude cu teza Galaxia Edison-Marconi Implicaţii estetice ale efectelor curentul electric în sonosferă. Activitatea sa interpretativă a fost legată în principal, ca dirijor permanent, de Filarmonica din Sibiu (1972-1987) şi Arad (1987 şi în prezent). În paralel a susţinut şi o intensă activitate didactică, managerială, dar şi de colaborator al instituţiilor de concerte din ţară şi de peste hotare. Foarte multe proiecte importante ale dirijorului Dorin Frandeş au fost susţinute de o parte şi de alta a graniţei de vest, în serviciul ideii de comunicare inter-culturală româno-maghiară.
Tiberiu Oprea este deja un stil în arta conducerii muzicale, un autentic artist al baghetei, o autoritate în tehnica dirijorală. Fineţea şi coloratura sunt cel puţin două din însuşirile măiestriei domniei sale. Serghie Bucur, Euphonia nr. 4, iunie 2011.

 

OCTAVIAN ALIN LUP
– violoncelist –

S-a născut la data de 25 martie 1987 în Cluj-Napoca. A început să studieze violoncelul la Liceul de Muzică Sigismund Toduţă din Cluj-Napoca sub îndrumarea profesorului Gabriel Râpă şi apoi cu profesoara Todor Gabriela. A urmat apoi cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti unde a studiat violoncelul cu maestrul Marin Cazacu. A continuat să se perfecţioneze în arta violoncelistică la Conservatorul Naţional Superior din Paris unde a studiat cu personalităţi marcante precum Roland Pidoux şi Xavier Phillips. Este Membru al Cvartetului Cellissimo alături de Marin Cazacu, Alexandra Guţu, Răzvan Suma. A susţinut recitaluri şi concerte la Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Târgu Mureş, Tulcea, Botoşani, Arad, Constanţa, Braşov, Iaşi, Sibiu, Sinaia şi în ţări precum: Ungaria, Spania, Maroc, Israel, Elveţia, Austria. A mai beneficiat de îndrumarea unor muzicieni de prestigiu precum: Antoine Lederlin, Erkki Lahesmaa, Lazlo Fenyo, David Pia, Christoph Pantillon, Alvaro Huertas, Corina Belcea, Laura Samuel, Vladimir Mendhelsson, Krysztof Chorzelski, Axel Schacher, Stefan Metz.

A fost distins cu numeroase premii de interpretare: Premiul I la olimpiadele muzicale: Baia Mare (1999), Satu Mare (2001); Cluj-Napoca (2002), Braşov (2003), Târgu Mureş (2004), Constanţa (2005), Arad (2006); Premiul I absolut la Concursul Naţional Garabet Avachian, Bucureşti (2001); Premiul I şi Marele Premiu la Concursul Naţional Mozart, Târgovişte (2002); Premiul I şi Marele Premiu la Concursul Primăvara artelor, Bacău (2003); Premiul II la Concursul Internaţional David Popper, Varpalota Ungaria (2003); Premiul I absolut la Concursul Internaţional George Georgescu, Tulcea (2003); Câştigătorul Selecţiei Naţionale pentru Concursul Eurovision Young Musicians/2004, Lucerna Elveţia; Premiul I şi Marele Premiu la Concursul Internaţional George Georgescu, Tulcea (2005); Premiul II la Concursul Internaţional de la Chişinău (2007); Premiul II Concursul Naţional Mihail Jora (2008); Marele premiu la Concursul naţional Paul Constantinescu de la Bucureşti (decembrie 2011).

 

SAMUEL BARBER (1910-1981). Este un compozitor american quasi-necunoscut la noi, dar destul de des cântat în ţara sa. Deşi este un compozitor al secolului al XX-lea, sensibilitatea sa artistica era de o natură profund romantică. Cei care i-au analizat creaţia consideră că activitatea sa creatoare poate fi chiar împărţită în două etape: prima până în anul 1940, cuprinzând lucrări de factură clasică şi cu un evident suflu romantic perioada în care se înscrie si Adagioul pentru coarde şi a doua etapă, după anul 1940, iniţiată de Concertul pentru vioară şi orchestră, etapa în care compozitorul aderă din ce în ce mai vizibil la limbajul muzical al secolului al XX-lea, utilizând o ritmică mai pregnantă şi mai complexă, suprapuneri armonice mai aspre, mai disonante, ajungând în anumite lucrări ale sale la o tratare muzicală desprinsă aproape în totalitate de tonalitate. Adagioul pentru coarde a fost compus în anul 1935. Este, cel puţin la noi în ţară, cea mai cunoscută lucrare a autorului, ce impresionează prin simplitatea sa sub aspectul construcţiei muzicale, simplitate căreia i se asociază, însă, un suflu expresiv generos. Muzica sa se desfăşoară aidoma unei arcuiri sonore ce pleacă de la un nivel minim, tinde spre un punct culminant şi apoi revine la sonorităţile iniţiale. Deşi se adresează doar instrumentelor de coarde, prin modalităţile de interpretare propuse acestora, autorul realizează o paletă coloristică destul de bogată, care face şi mai vie şi mai intensă încărcătura emoţională a muzicii.

 

LIANA ALEXANDRA. (Liana Alexandra Moraru: 27 mai 1947 – 9 ianuarie 2011). Laureată a peste 30 de premii naţionale şi internaţionale de înalt prestigiu, Liana Alexandra este considerată cea mai importantă compozitoare din România şi principalul reprezentant al generaţiei sale (Grey Youtz, The Michigan University).

Ampla ei creaţie cuprinde 5 opere, 9 simfonii, precum şi numeroase lucrări vocal-simfonice, camerale, vocale, corale, electro-acustice (inclusiv în genurile de avangardă computer music şi visual music, promovate de ea pentru prima dată în România) şi muzicologice ce poartă amprenta personalităţii ei inconfundabile. A fost timp de 4 decenii o eminentă profesoară de compoziţie, forme muzicale şi orchestraţie la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a avut numeroşi discipoli.

Admirabilă pianistă, Liana Alexandra a susţinut şi o intensă activitate interpretativă concretizată prin recitaluri programate în ţară şi peste hotare (SUA, Israel, Olanda, Belgia, Italia, Germania, Spania, Grecia, Franţa, Ungaria, Polonia ş.a.) multe incluse în festivalurile organizate de ea sub genericul Nuova Musica Consonante, precum şi în cadrul Asociaţiei Culturale de Prietenie România-Israel (unde a deţinut funcţia de prim-vicepreşedinte), al Asociaţiei România-Belgia şi nu în ultimul rând, al Societăţilor Vox Novus şi Living Music Foundation din SUA, unde a activat ca membru titular, fiind extrem de apreciată în special de muzicienii americani.
A fost membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
(extras după un text transmis de soţul Lianei Alexandra, compozitorul Şerban Nichifor)

Simfonia Ierusalim, bazată pe binecunoscute melodii ebraice (Jerushalaim Shel Zahav, Hava Naghila, sau un cântec sefard din sec. XVI) este o lucrare descriptivă, alcătuită în trei părţi, juxtapuse pe principiul frecvent folosit al contrastului de mişcare: Moderato Allegro Moderato. Melodiilor folosite am căutat sa le confer spaţiu simfonic, prin variate procedee de prelucrare armonică, orchestrală sau arhitectonică, să le redimensionez acustic şi structural prin propria-mi viziune componistică – prezentarea autoarei: Liana Alexandra.

 

ANTONIN DVORÁK (1841-1904). S-a născut la data de 8 septembrie 1841, în orăşelul Nelahozeves, nu departe de Praga. Deşi familia sa iubea muzica, cultivând-o chiar, la nivel de amatori, copilului Antonin i se hărăzise la început cariera de… măcelar. Urmând, însă, chemarea artei, acesta va înfrunta toate adversităţile, deschizându-şi singur drum aspiraţiilor şi creaţiei sale, devenind unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi reprezentanţi ai Şcolii naţionale cehe afirmată pe fondul generos al romantismului din cea de a doua jumătate a veacului al XIX-lea. Formele şi speciile muzicale consacrate de clasici şi readaptate de către romantici simfonia, suita, uvertura, concertul instrumental, cvartetul de coarde, miniatura instrumentală etc. capătă sub pana lui Antonin Dvorák, coloritul melodico-armonic şi articulaţiile ritmice specifice folclorului ceh sau chiar al familiei popoarelor slave după melodiile populare din care se inspiră. Această amprentă naţională, precum şi expresivitatea caldă, de esenţă romantică, i-au asigurat un loc distinct, inconfundabil, muzicii lui Dvorák şi, în acelaşi timp, o largă popularitate unor lucrări precum Simfonia a IX-a, Concertul în si minor pentru violoncel şi orchestră, Dansurile slave etc. Concertul pentru violoncel şi orchestră a fost compus în perioada şederii compozitorului în S. U. A. (1892-1895). Lucrarea a fost prezentată în primă audiţie la Londra, în anul 1896. Cele trei părţi ale sale aduc teme de o largă cantabilitate, asigurând muzicii o comunicabilitate remarcabilă a sentimentelor care l-au animat pe compozitor în timpul creării acesteia. Potrivit tradiţiei, se spune că însuşi Dvorák mărturisea unui prieten că oridecâteori cânta melodia temei a doua din partea I (temă expusă iniţial de către corn), se simţea mişcat până la lacrimi. Fireşte, fiecare auditor se poate lăsa impresionat de oricare dintre temele concertului toate sunt sensibile, romantice, expresive, cantabile, clade, vibrante. Încă un aspect deosebit al muzicii acestui concert, care merită subliniat, este lipsa cadenţelor de virtuozitate ale instrumentului solist, momente pe care autorul le-a eliminat cu bună ştiinţă, tocmai pentru a nu afecta logica şi forţa de expresie a muzicii sale.

Sursa: Ioan Turcanu

Acest articol a fost publicat în Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s