Botosani – Concert Simfonic – 13 decembrie 2013

FILARMONICA BOTOSANI
Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211

Vineri, 13 decembrie 2013, ora 18,30
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: LIVIU CONDRIUC
Solistă: IOANA MARIA LUPAŞCU, pian

În program:

W. A. Mozart: Uvertura operei Don Juan
Andante; Molto allegro

L. van Beethoven: Concertul pentru pian nr. 2, în si bemol major, op. 19
Allegro con brio
Adagio
Rondo: Molto allegro

P a u z ă

L. van Beethoven: Simfonia a IV-a, în si bemol major, op. 60
Adagio; Allegro vivace
Adagio
Allegro vivace
Allegro ma non troppo

 

IOANA MARIA LUPAŞCU
– pianistă –

Născută la Brăila în 1977, studiază pianul la Conservatorul C. Porumbescu din Bucureşti, apoi urmează masteratul la Conservatoire du Lausanne, Elvetia Virtuosity Level şi din 2001 se mută în Italia, devenind eleva marelui pianist şi maestru Lazar Berman cu care lucrează până la moartea sa, în 2005, obţinând şi diploma masteratului de 3 ani în Perfecţionare Solistică la Accademia Europea di Musica din Erba, la clasa maestrului Lazar Berman (care o definea pe Ioana Maria Lupaşcu drept o solistă cu imense posibilităţi pianistice si artistice). În viaţa sa profesională, a studiat şi cu Lucia Teodorescu, Fausta Dimulescu, J. F. Antonioli, Dag Aschatz, Luiz de Moura-Castro.
Este câştigătoare, finalistă sau laureată a numeroase concursuri, printre care, Mihail Jora, Bucureşti, Konzerteum, Grecia, Ferdi&Lili Statzer, Istanbul – Turcia (unde a câştigat şi Premiul Vedat Kosal). Cariera solistica include concerte şi recitaluri susţinute în Italia, România, Elveţia, Croaţia, Slovacia, Belgia, Lituania, Turcia, Spania. În România, a cântat cu majoritatea filarmonicilor; mai mult, în anul 2007, în deschiderea stagiunii, este prima pianistă care concertează ca solistă împreună cu nou-înfiinţata Filarmonică Muntenia din Târgovişte. A concertat în săli precum Sala Puccini (Conservatorio G. Verdi, Milano), Teatro San Babila, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Thalia. În 2007 lansează CD-ul Live Piano Solo (Ed. Libris), urmat de Piano Recital în 2009 (Ed. Casa Radio-Radiodifuziunea Română).
În 2008 a fost invitată de către Societa dei Concerti să deschidă stagiunea de recitaluri din Sala Puccini a Conservatorului G. Verdi, Milano şi în acelaşi an lansează primul său roman autobiografic Prinţul Baghetei la Editura MeteorPress, al cărui prim tiraj se epuizează în primele trei luni de la apariţie.
WOLFGANG AMADEUS MOZART (1756-1791). Opera Don Juan (Don Giovanni – în limba italiană) a fost compusă în anul 1787, pe un libret inspirat de legenda cavalerului medieval spaniol, Don Juan, devenit simbolul căutătorului fără istov al etern-femininului; drama acestui personaj constă în imposibilitatea de a-şi potoli setea de cunoaştere, căutarea sa sfârşind doar o dată cu viaţa sa. Muzica Uverturii Don Giovanni este o inspirată alternanţă de lumini şi umbre, sugerând îmbinarea posibilă a unor trăsături contrastante într-o singură existenţă umană. Se spune că la audierea acestei opere, autorul celebrului poem filosofic Faust, J. W. Goethe, a exclamat: Mozart ar fi trebuit să compună «Faust» iar acea muzică ar fi trebuit să aibă caracterul celei din «Don Giovanni». Este expresia consideraţiei lui Goethe, dar şi o sugestie privind profunzimea acestei pagini muzicale mozartiene.
LUDWIG van BEETHOVEN (1770-1827). Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră a fost compus în anul 1795 şi interpretat în primă audiţie în acelaşi an, la data de 29 martie (!), la Viena, cu autorul la pian. Lucrarea a fost, însă refăcută şi prezentată în varianta actuală la Praga, în anul 1798, împreună cu Concertul nr. 1, în do major, compus în anul 1797; e de remarcat faptul că acest Concert cu nr. 2 ar fi trebuit să fie nr. 1, dar acest lucru contează mai mult ca fapt divers, întrucât ambele concerte sunt considerate lucrări de tinereţe ale lui Beethoven, în care se simte mai mult influenţa normală, de altfel a mai vârstnicilor săi contemporani: Haydn şi Mozart, îndeosebi în planul arhitecturii muzicale. În ceea ce priveşte conţinutul expresiv, afirmarea suflului beethovenian se face simţită pe parcursul tuturor celor trei părţi ale concertului; în partea întâi, în articularea energică, pregnantă a ideilor muzicale, precum şi accentuarea contrastelor dintre acestea; în partea a doua, prin aspectele grave, profunde pe care le capătă depănarea unui discurs prin excelenţă liric; în partea a treia, prin vioiciunea debordantă şi vigoarea tinerească a muzicii, prin fantezia cu care înglobează cântecul bisilabic al cucului în arcul melodic al temei-refren ce răsună, în întregul ei, ca o adevărată chemare a primăverii, a vieţii noi.

Muzica trebuie să facă să ţâşnească focul sacru din cugetul oamenilor! – iată exprimarea foarte concisă a unui crez estetic pe care Beethoven s-a străduit şi a şi reuşit să-l întruchipeze sonor de-a lungul întregii activităţi de creaţie muzicală. Simfonia a IV-a, în si bemol major a fost compusă în anii 1805-1806. Spiritul profund dramatic al autorului se regăseşte în introducerea lentă a primei părţi; este asemeni unui portal sonor sobru şi grav, dincolo de care, însă, se dezvăluie incredibil, poate un suflet însetat de iubire, de soare, de frumos; confruntarea dramatică (obişnuită la acest autor) este înlocuită aici cu contraste sonore, cu alternanţe de lumini şi umbre menite să evidenţieze elanul, efervescenţa trăirilor ce înalţă sufletul; muzica părţii a doua este caldă şi senină, asemeni unei destăinuiri lirice pline de efuziune; scherzo-ul este tonic, sclipitor iar finalul simfoniei este de-a dreptul frenetic, construcţia sa având aspectul unui perpetuum mobile… Datorită seninătăţii dar şi vibraţiei lirice neobişnuite la Beethoven, dar prezente aici acestei muzici i s-a spus (mai mult de către comentatorii amatori de catalogări, însă nu fără temei) Simfonia iubirii.

Sursa; Ioan Turcanu – http://www.botosani-info-simfonic.cabanova.ro/

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s