Puritate…

Puritate – de Virgil Carianopol

hermina

Hermina-i doar un pic de viata,
Giuvaer ce da scântei,
Traieste-n nordul cel de gheata
Si-i prinsa pentru-argintul ei.

Ca s-o vâneze, vânatorii
Gasesc un golf de gheata-n jur
Si-i dau cu chinoroz peretii,
Stiind cât tine ea la pur.

Haitasi cu glasul ca de fiara,
În aerul vibrând sonor,
O-mping apoi, stralucitoare,
Pâna ce intra-n golful lor.

Cu muschi puternici, temerara,
Cu gheare tari, în teci adânci,
Hermina ar putea sa sara,
Sa fuga dincolo de stânci.

Decât sa-si murdareasca însa,
Cu negru, albul ei de har,
S-aseaza pe zapada strânsa
Si-asteapta moartea ca pe-un dar.

E datul ei, îi scrie-n soarta,
Sa dea cuvânt la vesnicii:
Mai bine sa luceasca moarta
Decât murdara printre vii. 

Publicitate
Acest articol a fost publicat în Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s