Botosani – Concert Simfonic – 21.02.2014

Sursa: Ioan Turcanu

FILARMONICA BOTOSANI
Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211

Vineri, 21 februarie 2014, ora 18,30

Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: IULIAN RUSU
Solist: MIHAIL CALOIANU, pian

În program:

W. A. Mozart: Uvertura operei „Nunta lui Figaro”
Presto

W. A. Mozart: Concertul pentru violoncel în do major
Allegro
Romanza: (Andante)
Rondo: Allegro assai

P a u z ă

Fr. Schubert: Uvertura în stil italialn, op. 170
Adagio; Allegro

Fr. Schubert: Simfonia a VIII-a, în si minor – Neterminata
Allegro moderato
Andante con moto

 

IULIAN RUSU
– dirijor –

Născut în anul 1967, Iulian Rusu şi-a început studiile muzicale la vârsta de 9 ani (la Suceava) alegând clarinetul ca instrument principal. Şi-a continuat studiile la Liceul de Muzică Octav Băncilă din Iaşi la clasa profesorului Ioan Mica, şi la Facultatea de Muzică din Braşov la clasele profesorilor Dumitru Sâpcu şi Daniel Theodoru.
De la dirijorul Daisuke Soga ia primele lecţii de dirijat în anul 1994. Remarcându-i realele calităţi în arta dirijatului, în anul 1998, îi oferă o bursă la Cursul Internaţional de Dirijat la Csorna în Ungaria.
În anul 1999 este admis la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie Muzicală specializându-se în Stilistică Dirijorală, Dirijat Orchestră, la clasa Profesor dirijor Cristian Brâncuşi. Cu Maestrul Dumitru Goia îşi perfecţionează tehnica dirijorală în cadrul Cursurilor Internaţionale de Dirijat organizate la Universitatea din Bucureşti în ediţiile anilor: 2000, 2001, 2002. În anul 2003 participă la Cursul Internaţional de Dirijat condus de profesorul şi compozitorul Jorma Panula din Finlanda.
În anul 2006, Maestrul Octav Calleya, profesor de dirijat la Universitatea de Muzică din Malaga – Spania, îl invită la Cursul Internaţional de Dirijat (la Malaga) în compania Orchestrei Naţionale de Tineret a Moldovei, acordându-i o bursă de participare. Din acel moment începe o frumoasă relaţie profesională cu Maestrul Octav Calleya concretizată în organizarea unor evenimente importante din punct de vedere dirijoral: colaborator artistic în organizarea Concursurilor Internaţionale de Dirijat Craiova 2009 şi Chişinău 2011; Director executiv şi profesor asistent la 7 ediţii consecutive de Master Class Internaţional de Dirijat Orchestră şi Fenomenologie Muzicală Aplicată, susţinute la Braşov, unde Director Artistic şi profesor coordonator a fost Maestrul Octav Calleya.
A avut privilegiul să studieze, singurul din România, cu unul dintre cei mai mari dirijori ai lumii Maestrul Sergiu Comissiona, care i-a împărtăşit cunoştinţe din vasta şi îndelungata-i experienţă.
În anul 2011 obţine titlul de Doctor în muzică (dirijat de orchestră) cu titlul Tezei: Tradiţia Dirijorală în România, Stil, Concepţie, Spirit creator. Iulian Rusu a fost profesor de orchestră la Facultatea de Muzică din Braşov, orchestră cu care a susţinut numeroase concerte. A apărut în calitate de dirijor la pupitrul orchestrelor Filarmonicilor din Braşov, Târgovişte, Craiova, Piteşti, Chişinău, Orchestra de Cameră din Braşov şi a unor ansambluri orchestrale şi camerale formate din artişti braşoveni la iniţiativa sa. A colaborat cu soliştii concertişti: Gheorghe Zamfir, Alexandru Tomescu, Theodor Kerkezos, Vlad Dimulescu, Marius Mihalache, Marius Niţiguş, Dănuţ Manea, Olga Podobinski, Natalia Gromova, Horia Văcărescu, Mihai Craioveanu etc. şi cu soliştii lirici: Irina Iordăchescu, Marius Manea, Corina Klein, Isabel Marx Gut, Pablo Cameselle etc.
Repertoriul dirijorului Iulian Rusu cuprinde lucrări aparţinând tuturor stilurilor şi epocilor creatoare inclusiv operetă, operă şi balet.
Despre arta dirijorală a lui Iulian Rusu muzicolog dr. Petruţa Măniuţ spunea într-o emisiune radio:
De o discreţie reconfortantă, cu un stil dirijoral marcat de maturitate, Iulian Rusu îşi exercită pasiunea, în toate contextele vieţii sale muzicale – interpret, dirijor, profesor – cu o maxima acurateţe şi rigoare…
O altă cronica de concert semnată de muzicolog dr. Petre – Marcel Vârlan:
Am putut remarca în prezenţa dirijorală a lui Iulian Rusu şi stăpânirea aparatului orchestral printr-o expresivitate gestual – corporală adecvată momentelor sonore în care gestul rotund, moale – modelat pe expresia caldă, de alean românesc, doinit ( Trei dansuri româneşti – Th. Rogalski ) a alternat cu gestul sacadat şi chiar crispat, atunci când muzica a devenit şi ea întretăiată, cu icnituri înfundate, de oftat reţinut
Muzicolog dr. Cristina Bostan:
…Tânărul dirijor Iulian Rusu s-a apropiat cu multă ambiţie şi multă hotărâre de muzica lui Theodor Rogalski, de această lucrare dificilă mobilizând ansamblul orchestral pentru susţinerea celor Două Schiţe Simfonice.
…Cu toate că avut puţin timp la dispoziţie pentru a repeta cu orchestra această amplă frescă simfonică, Iulian Rusu a dovedit o bună pregătire, o abordare hotărâtă a Simfoniei a V -a de Serghei Prokofieff
…Mişcările sale dirijorale sunt clare, ample, uneori pozând uşor, însă servind scopul reliefării tematice.
Criticul de artă Constantin Popa:
Iulian Rusu, o adevărată revelaţie
Dezinvolt, într-o perfectă sincronizare cu orchestra, talentatul dirijor a reuşit pe tot parcursul serii muzicale, să dialogheze, să cânte şi să încânte publicul, într-o manieră stilistică cu pregnante caracteristici personale, răsplătit cu binemeritate aplauze
Dirijorul Ludovic Bacs:
Un tânăr dirijor cu remarcabile calităţi. Iată câteva dintre ele:
– ştie să fructifice ca dirijor o bogată experienţă de solist, orchestrant, instrumentist şi pedagog;
– are o gestică clară, expresivă la obiect fără exagerări de faţadă;
– are un bun auz melodic, armonic şi timbral;
– Nu în ultimul rând este un talent veritabil dublat de calităţi umane ca: seriozitate, cinste, spirit de întrajutorare, respectuos şi corect în susţinerea opiniilor sale profesionale.

 

MIHAIL CALOIANU
– pianist –

S-a născut pe 10 noiembrie 1997 în oraşul Botoşani.
Începe studiul pianului la 7 ani, odată cu începerea cursurilor la Colegiul Naţional de Arte George Apostu din oraşul Bacău. Beneficiază de îndrumarea d-nelor prof. Stefania Vasiliu, Gabriela Dumitriu, Angela Pascu. Activitatea competiţională o începe chiar din clasa I, primul concurs reprezentând şi primul premiu I: Concursul Naţional Jurjac, Botoşani, martie 2005. La acest concurs cunoaşte familia de muzicieni Mihaela şi Adrian Tomescu, de care rămâne definitiv legat afectiv şi profesional: pianistul Adrian Tomescu a fost îndrumătorul muzical până la regretata plecare dintre noi, iar d-na prof. Mihaela Tomescu a fost, este şi va rămâne principalul sfătuitor pe parcursul anilor de formare muzicală şi de formare ca om.
În acelaşi an mai participă la Concursul Naţional Primăvara Artelor din Bacău, Concursul Internaţional ProPiano din Bucureşti şi obţine premiul I la ambele concursuri. Aceste frumoase rezultate îi atrag înscrierea în Fundaţia Culturala Remember Enescu, chiar din clasa I. Ca urmare participa la prima ediţie a recitalurilor din Piaţa Festivalului George Enescu, al lui fiind chiar recitalul de inaugurare a acestei prime ediţii. Desigur, în anii următori, va fi nelipsit de la aceste manifestări muzicale numite generic Piaţa Festivalului George Enescu.
Activitatea competiţională continuă cu participarea an de an la concursuri, dintre care amintim:
Concursul Internaţional Mozart, Torino 2013,
Concursul Internaţional George Georgescu (2005, 2011, 2012, 2013),
Concursul Internaţional ProPiano (2005, 2006, 2008, 2011),
Concursul Internaţional MilleniummPiano (2008, 2009, 2011),
Concursul Internaţional Lira de Aur (2011, 2012, 2013),
Concursul Internaţional Tudor Dumitrescu (2012),
Concursul Naţional Primăvara Artelor (2005, 2011), Concursul Naţional Mozart (2006, 2008, 2011),
Concursul-Festival Jurjac ( 2005, 2006, 2007, 2010),
Concurs-Festival J. S. Bach ( 2006, 2007, 2008, 2009),
Olimpiada de Interpretare Instrumentală, Faza Zonală (2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012),
Olimpiada, Faza Naţională (2008, 2012, 2013),
Concursul Naţional Carl Czerny (2006, 2012),
Concursul National Piano-Artis (2012, 2013),
Festivalul Prietenii Muzicii (ProPiano) 2013,
Concursul Naţional Irina Satchi, (2013) şi altele.
A fost în total de 45 de ori laureat în concursuri (din 45 de participări), de 40 de ori obţinând premiul I. Ultima participare a fost la Concursul Irina Satchi unde a obţinut Marele Premiu în unanimitate de voturi.
Activitatea pianistului Mihail Caloianu mai cuprinde recitaluri şi concerte.
Astfel, ca membru foarte activ al Fundaţiei Culturale Remember Enescu, Mihail Caloianu participă la 42 de recitaluri în mari oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Baia Mare, Târgovişte, Ploieşti, Slobozia, Constanţa, Braşov, Bucureşti, Bacău, Bârlad, Iaşi), la Ateneul Român, la Casa Radio (emisiunea regretatei Rodica Sava: Muzicieni de azi, muzicieni de mâine).
Activitatea concertistică începe la vârsta de 9 ani în cadrul Concertelor de Concerte oferite de Filarmonica Mihail Jora ca încurajare a tinerelor talente ale Colegiului băcăuan. Ultimul concert susţinut cu această filarmonică a fost Concertul în re minor, nr. 20, KV466 de W. A. Mozart, pe 10 ianuarie 2014, în Bacău.
Ar mai de menţionat masterclass-urile în ţară cu pianiştii Adrian Tomescu, Viniciu Moroianu, Ilinca Dumitrescu şi în Franţa în cadrul Academiei Internaţionale de Vară de la Nissa (2010, 2011, 2012) cu pianiştii Gabriel Tacchino şi Francoise Chafiaud.
În prezent Mihail Caloianu este elev în clasa a X-a la Colegiul de Artă din Bacău. Din clasa a IX-a îl are profesor de pian pe dl. Ghiuţă Dorin.
Din 2006 şi până în prezent, primeşte Bursa de Excelenţă acordată de Primăria oraşului Bacău în cadrul programului Gala Învăţământului Băcăuan. În ultimii doi ani este şi premiantul acestui program, alături de olimpicii oraşului Bacău.

 

WOLFGANG AMADEUS MOZART (1756-1791). Opera Nunta lui Figaro a fost compusă în anul 1786. Libretul operei are la bază spumoasa comedie cu acelaşi titlu a dramaturgului francez Beaumarchais. Dincolo de frumuseţea în sine a muzicii sale, Mozart reuşeşte să exprime prin elemente de o mare simplitate dar de o extraordinară putere de sugestie, trăsăturile caracteristice ale personajelor sau situaţiilor în care se află acestea, mai presus de şi chiar mai precis decât o face textul libretului (în cazul ariilor, duetelor etc.). Lucrul acesta este posibil de remarcat încă din Uvertura operei, în care realizează o concisă portretizare a personajului titular şi, în acelaşi timp, o sinteză a conţinutului general al operei; motive melodice scurte, ritmuri alerte, accente explozive iată doar câteva dintre elementele muzicale prin care agilul şi întreprinzătorul Figaro prinde contur sonor.

Concertul în re minor pentru pian şi orchestră a fost compus în anul 1785. Este prima lucrare mozartiană în care autorul instituie un nou stil, simfonic-concertant, în intenţia de a echilibra ponderea (rolul) celor doi parteneri pianul solist şi orchestra în desfăşurarea actului interpretativ. Concomitent, în universul plin de graţie, de poezie şi de elanuri tinereşti al concertului clasic, îşi face simţită prezenţa un autentic suflu dramatic îndeosebi în muzica primei părţi; ca şi în alte pagini mozartiene, dramatismul este reţinut, sau pare, mai degrabă, acceptarea resemnată a unei astfel de realităţi; este, totuşi, învolburarea interiorizată care poate fi considerată anticiparea dramatismului cutremurător din prima parte a re minor-ului brahmsian, de pildă. Partea a doua este o Romanţă (instrumentală) plină de lirism şi seninătate stare de spirit tulburată de impetuozitatea şi dinamismul episodului median. Finalul concertului debutează într-o notă tensionată care încearcă să rezolve prin vigoare şi fermitate premisa dramatică a părţii întâi, dar un sentiment de detensionare se instituie începând cu tema a doua, a cărei linie melodică realmente veselă, destinsă este adusă în finalul lucrării, în re major, consfinţind optimismul clasic necesar.

 

FRANZ SCHUBERT (1797-1828). Este considerat a fi primul compozitor romantic. A fost un genial autor de lieduri, un creator autentic de simfonii şi lucrări instrumentale camerale, dar mai puţin inspirat în domeniul operei. A şi compus destul de multe lucrări de operă, dar nici una nu s-a impus. Iritat cumva de succesul operei italiene, Schubert a spus ca şi el poate să scoată din mânecă oricâte uverturi de felul celor scrise de contemporanul său, Gioacchino Rossini (1792-1868), care în 1814, îşi lansase opera comică Bărbierul din Sevilla. Pentru demonstraţie, Schubert compune în noiembrie 1817, această Uvertură în stil italian, a cărei muzică urmează îndeaproape expresia uşor infatuată, fioriturile melodice ori contrastele de nuanţă rossiniene. Fireşte, îi lipseşte autenticitatea originalului; filonul sobrietăţii germane se menţine printre exploziile de voioşie italiană, însă muzica este oricum încântătoare, cu umor subtil, fermecătoare.
Cea mai romantică lucrare simfonică a sa este această Simfonie a VIII-a, în si minor. Lucrarea a fost compusă în anul 1822, dar destinul ei tot romantic! a fost să rămână necunoscută timp de peste patru decenii. Cele două părţi ale sale sunt percepute mai degrabă ca două poeme romantice: primul ţinând de meditaţia filozofică asupra rostului vieţii, iar al doilea, de universul trăirilor intime ale omului. Denumirea de Neterminata i s-a atribuit datorită faptului că are doar două părţi (în loc de cele patru părţi tradiţionale ale unei simfonii). Sub aspectul conţinutului expresiv, însă, Simfonia în si minor este perfect finită, astfel că, deşi s-a încercat, s-a ajuns la concluzia că nimic (de valoare comparabilă) nu mai poate fi adăugat acestor două meditaţii schubertiene. Prodigioasa inspiraţie melodică a neîntrecutului autor de lieduri, lirismul de cea mai aleasă esenţă şi autentică vibraţie exteriorizat cu delicateţe şi eleganţă au ridicat chiar din momentul târziei prime audiţii (1865), Simfonia a VIII-a la rangul de capodoperă a simfonismului schubertian, proiectând chiar un con de umbră asupra celorlalte lucrări similare ale autorului.

 

Acest articol a fost publicat în Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s