Botosani – Concert Simfonic – joi 7 aprilie 2016

FILARMONICA BOTOSANI
Strada Marchian nr. 5; Botosani, cod: 710 211

Joi, 7 aprilie 2016, ora 18,30
Botoşani, Sala Casei de Cultură a Sindicatelor

CONCERT SIMFONIC

Dirijor: MATEI POP
Solist: IOAN GABRIEL LUCA, corn

În program:

Richard Wagner: Idila lui Siegfried
Ruhig bewegt (Moderato); Leicht bewegt (Leggiero); Lebhaft (Vivace); Sehr ruhig (Piú tranquillo); Bedeuted langsamer (Lento espressivo)

Richard Strauss: Concertul pentru corn şi orchestră nr. 2, în mi bemol major
Allegro
Andante con moto
Allegro molto

P a u z ă

F. Mendelssohn-Bartholdy: Simfonia a V-a, în re minor – Reforma, op. 107
Andante; Allegro con fuoco
Alegro vivace
Andante
Andante con moto (Coralul: Ein veste Burg ist unser Gott); Allegro vivace; Allegro maestoso

MATEI POP
– dirijor –

După studii de dirijat şi compoziţie la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj, a urmat stagii de perfecţionare şi cursuri de măiestrie cu maeştri reputaţi ai dirijatului, între care Gianluigi Gelmetti, Zoltán Pesko, Peter Eötvös, Zsolt Nagy, Johannes Schlaefli.
Lector universitar al Academiei de Muzică clujene, desfăşoară în paralel o susţinută activitate dirijorală, evoluând ca invitat la pupitrul Filarmonicilor din Cluj, Iaşi, Bacău, Botoşani, Târgu Mureş, Arad, Oradea, Satu-Mare, Craiova, Ploieşti, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Chişinău (Republica Moldova), al Orchestrei de cameră a Radiodifuziunii din Bucureşti.
A colaborat cu solişti români consacraţi (pianiştii Viniciu Moroianu, Daniel Goiţi şi Horia Mihail; violoniştii Cristina Anghelescu şi Gabriel Croitoru).
Ca dirijor asistent a colaborat la prestigioase producţii ale unor teatre de operă europene Bari (Wagner – Tetralogia), Frankfurt (Verdi Don Carlos), Bilbao (R. Strauss Ariadne auf Naxos).
Ca dirijor permanent al Ansamblului de muzică contemporană AdHOC a susţinut concerte apreciate în cadrul festivalurilor internaţionale de profil Cluj Modern, Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi Bucureşti, Festivalul Muzicii Româneşti – Iaşi, Toamna Muzicală Clujeană, Meridian – Bucureşti.

IOAN GABRIEL LUCA
– cornist –

Ioan Gabriel Luca s-a născut în anul 1977 la Dorohoi. De la vârsta de 6 ani studiază vioara, iar de la 12 ani începe studiul cornului sub îndrumarea profesorului Neculai Musteaţă, în cadrul Liceului Octav Băncilă din Iaşi. Câştigă premiul I la şase ediţii consecutive (1991-1996) ale Olimpiadei Naţionale. Acestor distincţii li se adaugă alte premii I la Concursurile de interpretare de la Ploieşti (1992), Iaşi (1992, 1993, 1996), Constanţa ( 1994) Baia Mare (1995). Tot premiul I i se acordă şi la Concursul internaţional Jeunesses Musicales, (1996). În 2001 cornistul Ioan Gabriel Luca termină cursurile clasei de corn prof. Nicolae Lipoczi din cadrul Universităţii de Muzică din Bucureşti cu specializarea corn solo. Din 1997 este membru al Filarmonicii George Enescu, iar din 1999 este şef partidă corn.
Împreună cu orchestra Filarmonicii George Enescu a participat la numeroase turnee internaţionale de mare succes în Europa şi Asia. Nu renunţă nici la activitatea solistică. A cântat ca solist cu numeroase orchestre din tara: Filarmonica George Enescu Bucureşti, Filarmonica Botoşani, Filarmonica Constanţa, Filarmonica Braşov, Filarmonica Râmnicu Vâlcea.
Este membru al formaţiilor: Athenaeum Brass Quintet, Cvintetul George Enescu, Romanian Brass cu care a susţinut concerte în ţară şi străinătate şi a realizat înregistrări.
De asemenea, face parte din Orchestra Internazionale dItalia, Philharmonie der Nationen şi Desaga Solisten.
În anul 2004, Ioan Gabriel Luca este distins de către Preşedintele României cu Medalia Meritul Cultural clasa II-a.
Din 2007, este profesor asociat la Universitatea de Muzică Bucureşti.

RICHARD WAGNER (1813-1883). A fost un compozitor german şi unul dintre marii creatori din întreaga istorie a muzicii. Muzica sa constituie momentul de apogeu al romantismului european. A fost un reformator al operei. Idila lui Siegfried se numără printre puţinele lucrări wagneriene pur orchestrale, însă muzica sa este legată prin însăşi substanţa ei de marile sale lucrări de operă. A fost compusă în anul 1870, având destinaţia de a fi cântată (cu ajutorul unui grup de prieteni muzicieni) sub ferestrele soţiei sale Cosima (fiica lui Fr. Liszt), în cinstea naşterii fiului lor Siegfried botezat astfel după eroul tetralogiei sale muzicale Inelul Nibelungului. Materialul tematic este preluat din a treia operă a ciclului, intitulată chiar Siegfried, iar rezultatul este o muzică luminoasă, ce respiră bucurie, candoare şi gingăşie în măsura în care puteau fi modelate aceste dimensiuni ale expresiei muzicale sub pana unui creator de mega-drame muzicale.

RICHARD STRAUSS (1864-1949). Fiu al lui Franz Strauss, unul dintre cei mai străluciţi cornişti ai epocii sale, Richard Strauss a arătat o preţuire deosebită acestui instrument în majoritatea lucrărilor sale, atribuindu-i solo-uri foarte expresive ca instrument în orchestră! dar i-a dedicat şi două concerte cu orchestra în care cornul este protagonist principal. Primul său concert pentru corn şi orchestră a fost compus în anul 1883 (la vârsta de 19 ani), iar Concertul nr. 2 pentru corn şi orchestră a fost compus în anul 1942 (la vârsta de 78 de ani!), după o întreagă viaţă şi experienţă componistică. Aceasta înseamnă şi virtuozitate componistică dar şi virtuozitate solistică şi dacă se poate spune aşa virtuozitate expresivă, valorificând din plin calităţile acestui instrument, al cărui timbru se leagă cu uşurinţă de sugerarea naturii cu precădere a celei montane, maiestuoase, dar şi de evocarea stărilor sufleteşti de nostalgie, de visare romantică, şi, nu în ultimul rând, exprimă de giumbuşlucurile pline de haz ale hâtrului personaj Till Buhoglindă – un fel de Păcală al nostru sau Nastratin Hogea al orientului (pentru nemţi: Till Eulenspiegel).

FELIX MENDELSSOHN-BARTHOLDY (1809-1847).
Simfonia a V-a a fost compusă în anul 1830, la şase ani după compunerea Simfoniei I. Cronologic trebuia să fie a doua simfonie a autorului, însă, după o singură audiţie în anul 1832, lucrarea a fost dată uitării chiar şi de autorul ei care n-a inclus-o între lucrările numerotate de el însuşi. Abia după moartea compozitorului, biografii au inclus-o în lista lucrărilor mendelsssohniene, ca Simfonia a V-a. Lucrarea mai este cunoscută şi sub denumirea de Simfonia Reformei sau Reforma. Fireşte, aici este vorba despre reforma religioasă petrecută în secolul al XVI-lea, în Germania, prin eforturile lui Martin Luther, care a înlocuit textele latine ale slujbei catolice cu texte în limba germană şi cântările polifonice, oficiale, cu cântări mai simple, omofone aşa numitele coraluri lutherane. În Simfonia a V-a, Mendelssohn-Bartholdy utilizează două astfel de coraluri, unul în prima parte şi altul în final. Coralul din finalul simfoniei a fost o temă muzicală celebră în epocă (a fost supranumit chiar Marsilieza secolului al XVI-lea), compusă pe cuvintele Ein veste Burg ist unter Gott (O cetate puternică eşti Dumnezeul meu). Tema coralului este tratată orchestral, creând o atmosferă de jubilaţie, de plenitudine sărbătorească în finalul simfoniei, însă, în mişcările precedente, muzica este mai sobră, interiorizată şi cu excepţia scherzo-ului atmosfera este mai degrabă de reculegere, de meditaţie gravă, potrivit sursei care a inspirat-o: cântul religios.

Sursa: IOAN TURCANU

Acest articol a fost publicat în Concerte simfonice. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s